Economia

În prezent, potenţialul economic al comunei Iveşti este constituit din: agricultură, industrie, comunicaţii , comerţ şi prestări servicii.

 

1. Agricultura reprezintă ramura principală a economiei comunei. Structura fondului funciar este urmatoarea:

Suprafaţa agricolă - hectare 6855 din care:

  • arabil 5690
  • păşune 160
  • vii 864
  • livezi 141

 

Principalele culturi din sectorul vegetal sunt: grâu, porumb boabe, floarea soarelui şi plante furajere.

Dotarea cu maşini şi utilaje agricole este corespunzătoare. Producătorii agricoli dispun în prezent de un parc compus din 65 tractoare şi alte maşini şi utilaje agricole.

În comună funcţionează şi exploataţii agricole organizate de:

  • S.C.DIMA 3 M IMPEX S.R.L.
  • S.C. VINTON S.R.L.
  • S.C.PRODGRAIN S.R.L. SENDRENI
  • S.C.CETRERAS COM S.R.L.
  • S.C. CAMBIOS AGROPREST S.R.L.

 

Specificul peso-climatic (de sol şi climă) al arealului în care se găseşte şi localitatea noastră au impus măsuri de combatere a eroziuni solurilor prin împădurirea unor versanţi puternic înclinaţi, prin înţelenirea dunelor de nisip cu plantaţii şi de viţă-de-vie cât şi măsuri de combatere a fenomenului de secetă şi pentru obţinerea unor producţii mari şi constante amenajându-se iniţial un sistem local de irigaţii în „Baltă" în cazul grădinilor legumicole ale fostelor C.A.P - uri Buceşti şi Iveşti, pentru ca în anii 80 ai secolului XX să se realizeze pentru cea mai mare parte a cuprinsului judeţului Galaţi, inclusiv pentru teritoriul localităţii noastre sistemul de irigaţie de pe Platforma Covurluiului , sistem care din păcate astăzi este slab funcţional din cauza marilor distrugeri şi furturi care s-au făcut în perioada de după 1989. fostele C.A. P - uri Buceşti şi Iveşti au dispărut odată cu efectul Legii 18/1991, iar fostul I.A.S „AGROVIN" S.A Iveşti, după ce a fost adus în sapă de lemn, fiind cumplit furat, s-a privatizat pe anumite părţi (firme ale sale). Între altele aproximativ 50ha viticole împreună cu Vechea Cramă vinicolă s-a reîntors prin Legea nr. 1/2001 (Legea Lupu Vasile) în proprietatea marelui vestitului General Eremia Grigorescu, eroul de la Mărăşeşti din 1917.

 

Au apărut forme asociative agricole cum ar fi Ferma „Dan Chiriac" grefată pe fostul C.A.P Buceşti, între timp trecută pe proprietatea altor persoane, dar rămasă ca asociaţie cu personalitate juridică. Mai există câteva asociaţii agricole fără personalitate juridică care grupează câteva zeci de familii fiecare dintre ele.

Din păcate, cele mai multe suprafeţe agricole rămân în continuare loturile personale ale diverşilor proprietari, unde ţăranii, dacă mai pot fi numiţi aşa practică multicultură agricolă, cu randamente de producţie mici.

 

Din cele aproximativ 6600 hectare teren agricol, cât are localitatea, cele mai mari suprafeţe sunt cultivate de cereale, între care peste 3000 ha porumb, puţin peste 1000 grâu, apoi orz 177ha, ovăz circa 35-40 ha, plante tehnice, respectiv floarea - soarelui circa 30 - 33ha, sfeclă de zahăr 30ha.

Păşunile naturale însumează abia 57ha, lucerna ocupă aproximativ 220ha, pepenii 210-230ha, (se pretează bine la soluri nisipoase), cartofi 62ha, legume -zarzavat peste 100ha.

De reţinut faptul că mulţi locuitori practică culturile de legume în seră, ceea ce le dă posibilitatea de a obţine culturi timpurii şi bani frumoşi.

 

Să nu uităm faptul că Iveştiul tecucean este centrul PODGORIEI IVEŞTI care se întinde pe mai mult de 380ha, în sectorul de sud al Câmpiei Tecuciului din care peste 1000ha se găsesc pe teritoriul localităţii noastre. Fostul I.A.S specializat pe vinicultură avea aproape 1300ha de viţă-de-vie, din care 430 pe teritoriul Iveştiului. Vinul (şi astăzi) se îmbuteliază la vechea Cramă care dăinuie de prin anii 1904-1905 când proprietarii de atunci ai moşiei Iveşti - Torceşti au trimis la şcolarizare în Franţa şi Italia, localnici care au deprins meşteşugul cultivării viţei de vie şi a prelucrării ei.

Vinurile iveştene au luat medalii de aur şi argint la concursuri internaţionale mai ales soiurile „Băbească Neagră de Iveşti " şi „Fetească Albă". Alte soiuri de viţă-de-vie ce se cultivă pe la noi sunt: „Chasslas", „Coarnă Neagră", „Muscat Hâmburg", „Muscat Ottanel", „Merlot", „Ceasla Albă şi Roz".

Fostele C.A.P Buceşti şi Iveşti posedau fiecare 350ha şi respectiv 150ha de viţă-de-vie nobilă.

 

În curţile oamenilor se cultivă îndeosebi soiurile hibride, între care „Producătoare" , „Mărunţică" şi „Tireaza albă".

Din păcate, după retrocedarea pământurilor prin Legea nr.18/1991 şi Legea nr.1/2000, mulţi din proprietari au înlocuit viţa nobilă cu vie hibridă întrucât necesită cheltuieli mai mici şi muncă mai puţină.

Până la 1989, sericicultură (creşterea viermilor de mătase) şi apicultura (albinăritul) erau preocupări apicole complementare ce aduceau doar venituri suplimentare. Astăzi sericicultura a dispărut cu totul, iar albinăritul este şi el în mare suferinţă (abia de mai există 60 de familii de stupi în toată localitatea).

Autorul rândurilor de faţă Prof. Gheorghe Frătiţă a elaborat un studiu privind inventarierea potenţialului apicol local, demonstrând cu argumente că pe un areal de circa 400km2 (comunele sud tecucene Drăgăneşti, Barcea, Umbrăreşti, Iveşti şi Lieşti) există un potenţial melifero-metalifer importau din păcate nefolosit la adevărata lui capacitate. Spaţiul amintit poate produce uşor cam 6% din cantitatea naţională de miere de albine de 19.000 - 20.000 tone şi poate ţine 9300 de familii de albine. Din păcate, cele de mai sus rămân doar la stadiu de „teorie" practica amânându-se în continuare: „Dă, Doamne mintea românului cea de pe urmă/"..., cine ştie poate că vom înţelege într-un târziu, că agricultura nu se face după ureche, folosind metodele după timpul lui taica Noe.

 

Dacă tot am vorbit de ZOOTEHNIE, amintim că până la 1989, I.A.S-ul şi cele două C.A.P-uri aveau şi ferme de creştere a vacilor pentru lapte, a taurinelor pentru carne, a porcilor şi oilor. Astăzi, vechile ferme au o privelişte sumbră cu fostele grajduri dărâmate, furate.

A existat şi un complex intercooperatist de creştere a găinilor ouătoare (125.000 găini) care în anii '80 se situa mereu pe locurile 4-5 pe ţară. Şi de acest complex s-a ales praful. Păsările se cresc în gospodăriile oamenilor, alături de porci şi mai rar vaci. Singura specie de animal care a sporit numeric este CALUL cu care proprietarul poate face „vizite nocturne" rapide pe ogoarele din extravilan, de unde se poate fura şi căra rapid în sat diverse produse agricole. Tot cu năduf amintim faptul că până la desfiinţarea cooperativelor agricole de producţie - C.A.P Buceşti avea o mare fermă pomicolă de 350ha cu meri, peri, gutui, pomi care asigură fructe pentru consumul din şase judeţe.

 

Astăzi, în loc să mâncăm mere de la Iveşti, gustoase şi ieftine cumpărăm mere turceşti, furate, scumpe şi cu gust îndoielnic.

A mai rămas 150ha livadă aparţinând fabrici de conserve de la Tecuci, dar şi aceasta îşi dă cât de curând obştescul sfârşit. „La noi, (la români) ca la nimeni!". Cum de ne-a mai fi răbdând Cel de Sus?

 

2. Industria - este reprezentată în localitate de societăţile:

  • S.C.Derby s.r.l., producător de produse artizanale din lemn şi furnir;
  • ateliere de confecţii mobilă şi tâmplărie;
  • atelier de confecţii metalice;
  • secţie de împletituri răchită;

 

La mijlocul secolului XIX Iveştiul era cunoscut ca un important centru de olărie-ceramică, blănărie - cojocărie, dogărie- caretărie, tăbăcărie - pielărie, pentru la în secolul XX să apară şi ateliere de tinichigerie, lumânări, tâmplărie din lemn şi împletituri din nuele. De asemenea începând cu primii ani ai secolului XX iveştenii (îndeosebi cei ce lucrau pe moşia Iveşti -Torceşti să devină şi buni viticultori şi vinicultori. Crama moşiei era vizitată des de cunoscute personalităţi ale vremi care apreciau vinurile locale tari produse în nisipuri. Între aceste personalităţi amintim şi pe Radu Rosetti care a găsit cu cale să nemurească calităţile vinului iveştean printr-un catren pe care l-a scris cu vopsea, cu mâna sa pe doagele unui uriaş butoi din crama iveşteană:

 

„ Minunat vin de podgorii,
Hidromel ca din poveşti

Tu ne-alungi din viaţă norii,
În pahar când te IVEŞTI"

 

Astăzi în localitate mai funcţionează mici ateliere de producţie servicii care fabrică: bolţari (cărămizi) din zgură şi ciment, stocatură, tâmplărie metalică, tâmplărie din lemn, mobilier şi coşuri de împletituri de nuele (firma româno-italiană „DERBZ SRL), tricotaje, confecţii, ciorapi, dărăcit, tors şi tos lână.

Au dispărut veghile covrigării, atelierul de covoare care producea doar pentru export, făbricuţa de ulei, abatorul - carmangerie, brutăria şi gogoşăriile. De asemenea Balastiera Buceşti -Iveşti de pe Siret (4833 mp rezervă de petriş şi nisip).

 

COMERŢ ŞI PRESTĂRI SERVICII


În localitate funcţionează o bază de recepţie a cerealelor şi un siloz pentru păstrarea cerealelor aparţinând S.C. CEREALCOM S.A. Galaţi , societate privată pentru comerţul cu amănuntul, sifonării, ateliere de reparaţii tâmplărie şi reparaţii mecanice.

Comerţul a fost înfloritor după întemeierea „târgului" în 1856, când s-au stabilit la Iveşti numeroşi comercianţi români, evrei, armeni, turci, greci. Există depozite „en gross", dar şi multe prăvălii, băcănii, restaurante, cofetării, cafenele.

În perioada comunistă a activat C.P.A.D.M care vindea diverse mărfuri alimentare şi nealimentare prin magazinele sale, astăzi cooperaţia trage rău de tot să moară, că aşa este la români,..... dăm înapoi ca racul. După 1989 a reînviat comerţul particular care dispune de câteva sute de unităţi pe raza localităţii noastre. După 2000 s-a reangajat, în condiţii deosebite, în conformitate cu normele sanitare piaţa - agroalimentară, dar se află, în continuare în suferinţă, neavând un spaţiu adecvat târgul - obor.

 

Înapoi