Infrastructura

În localitate se prezintă prin cele 16 blocuri (P+1 şi P+Z) din arealele „Bulevard" (2), fosta Primărie (8), colonelul Iliescu Diecheni (2), apoi prin cele 2 magazine mixte P+1 (centrul civic şi hăţaş Diecheni - Vultureni ), localurile celor 5 şcoli şi 3grădiniţe (cu local propriu, alte 2 funcţionând în incinta şcolii), localul spitalului, noul sediu al Primăriei şi Consiliului Local (vechiul local al şcolii - târg, apoi Club al elevilor a fost reabilitat, trecând la administraţie), Căminul Cultural „Ştefan Petică", cele 3 biserici, a patra fiind în construcţie în cartierul Blăjerii de Sus, cele două localuri de cult ale adventiştilor din ziua a şaptea, din Atârnaţi şi Buceşti, Stadionul „Nicu Nor" (tribună acoperită), alte obiective de interes public.

 

TRANSPORTURILE RUTIERE

Cel mai vechi, actualul D.N 25 fiind funcţionabil din secolul I î.H. Astăzi este o cale de transport modern, automobilele rulând pe două piste asfaltice în lungime de 8km înşirate pe aliniamentul N - NV -S - SE şi care leagă localitatea cu Tecuci (18km nord) şi Galaţi (53km SE). Există şi D.J 254 (drum judeţean) ce face legătura spre localităţile dinspre estul judeţului. Tot asfaltată este şi şoseaua ce coboară din centrul civic, peste râul Bârlad către ferma pomicolă a fabricii de conserve Tecuci. Din Hăţaşul Diecheni prin spatele Bisericii Diecheni - Vultureni se înscrie un drum betonat care traversează râul Bârlad şi duce spre Balastiera Buceşti - Iveşti.

 

Localitatea are circa 70km de şosele interioare, fiecare din ele având doar petriş pe ele, dar purtând numele unor personalităţi şi evenimente din trecutul Iveştiului. Ar fi necesară să se construiască şoseaua cu patru benzi de circulaţie, drum categoria a II a expres propusă mai de mult şi care pe malul stâng imediat al Bârladului, ar prelua traficul greu cât şi cel cu mijloacele de tracţiune hipo (cai).


TRANSPORTUL FEROVIAR

Îşi intră deplin în drepturi în 3 septembrie 1873, când se dă definitiv în funcţie de C.F Tecuci - Iveşti - Barboşi - Galaţi. În 1958 s-a dat în folosinţă şi halta C.F.R Buceşti (2,5km sud de Gara Iveşti). În anii '80 a început procesul de dublare al căii ferate amintit mai sus, proces terminat, dar şi cel de electrificare, proces ce nu s-a finalizat încă. Lungimea totală a căii ferate pe teritoriu localităţii este de 9,5km liniari.

În ultimi ani transportul de călători pe C.F.R s-a diminuat mult (numai există fluxul de altă dată de navetişti către întreprinderile dintre cele două municipii, fiind înlocuit în mare parte de mijlocul auto (microbuze, numite în zonă caşcarabete şi autobuze cum ar fi cele ale firmei tecucene „MIIATUR" ce rulează pe relaţia Tecuci - Iveşti - Galaţi sau autobuzele care fac legătura cu Focşani.

 

TELECOMUNICAŢII - POŞTĂ

Au demarat la noi printr-un telegrafic care era pe traseul Bucureşti - Galaţi - Iaşi, încă înainte de Mica Unire (1859). Tot din acea perioadă Iveştiul se înscrie cu o haltă - poştalion pe drumul Tecuci - Galaţi. Spre finele secolului XIX Iveştiul este racordat la reţeaua de telefonie. În cursul anului 2000 s-a dat în folosinţă localul Oficiului Telefonic Automat din zona „Grecoaicelor" oficiu la care sunt racordate peste 500 de abonaţi telefonici, telefonie fixă.

 

Din păcate, Oficiul Poştal, înfiinţat înainte de Mica Unire, nu mai are un local propriu, funcţionând provizoriu în incinta şi localul unde s-a născut şi a copilărit Hortensia - Papadat - Bengescu. Între 1998 -2000 s-a construit şi o antenă de telefonie radio G.S.M. Din perioada interbelică până în 1991, în Iveşti a existat şi o reţea proprie de radioficare, pe bază de difuzare, la care s-a renunţat întrucât cei mai mulţi aveau deja radiouri şi televizoare. În 1996 existau 153 abonaţi de radio şi 928 abonaţi t.v. În anul de graţie 2004 sunt deja peste 1100 abonaţi t.v. În ceea ce priveşte abonamentele la presă, înainte de 1989 existau aproape 600 de abonaţi, astăzi numărul lor reducându-se la mai puţin de 300 abonaţi.

 

ALIMENTAREA CU APĂ

Au existat din cele mai vechi timpuri sub formă de fântâni (puţuri) care în zona de luncă captează apa freatică de la 3 - 3,5m, pe terasa Iveşti unde se găseşte vatra de locuire, de la adâncimi de 14 şi respectiv 26m (în acest ultim caz cu apă potabilă de calitate mai bună), iar pe terasa GHIDIGENI, de la adâncimi de peste 25m. Per ansamblu, apa din fântâni mari calităţi de potabilitate evidente motiv pentru care, încă din anii '60 - '70 s-a realizat un mic tronson de alimentare cu apă în sistem centralizat pentru blocurile de locuinţă din centrul civic, apa fiind apa fiind adusă de la hidrosfera fostului S.M.A (Staţiunea de Maşini Agricole) din Blăjerii de Sus. În anii '80 a început construirea unei mici uzine de apă imediat la sud de piaţă agroalimentară din centrul civic. Staţia s-a finalizat, abia în 1997, când exista deja un puţ forat, având H = 200m şi Q pompat, un rezervor de apă de 200 m.c capacitate, o staţie de clorinare şi propune în reţeaua existentă. La mijlocul anului 2004, uzina de apă cu trei staţii de pompare deja asigură apa potabilă pentru întregul aliniament al D .N 25 (str. General Eremia Grigorescu) existând deja mai bine de 300 de case particulare racordate la reţea, neluând în calcul şi blocurile, şcolile, alte instituţii. În fiecare lună se racordează cel puţin 10 noi gospodării.

 

CANALIZARE

Pentru zona centrală şi spital, există o reţea de canalizare din tuburi din beton având Dn = 30cm şi o lungime totală de 4km, acre preia apele uzate şi le descarcă în vechea albie a Bârladului, după care sunt trecute printr-o fosă septică care în prezent numai funcţionează. În rest, fiecare gospodărie aruncă apele menajere uzate care şi unde apucă. Unii şi-au făcut un fel de fose care însă se colmatează şi devin individualizate în scurtă vreme.

Fiecare gospodărie particulară are un closet de tip rural, fără posibilităţi de vidanjare. Vidanjarea se face la cerere cu maşini speciale pentru locuitorii blocurilor şi pentru instituţii.

Apa meteorică, provenită din ploi şi zăpezi se scurge liber la suprafaţa terenului prin şanţurile existente, în lungul drumurilor. Sunt puţine rigole dalate cu canalizare de captare la nivelul unor punte de intersecţie de pe D.N 25, dar nefiind sistematizat şi fără pante continui de scurgere, apa, în unele zone, bălteşte.

 

ALIMENATREA CU CĂLDURĂ

Locuinţele şi clădirile de utilitate publică sunt alimentate cu căldură individuală (sunt câteva care au mici centrale proprii de termoficare), folosind sobe cu constituţie solidă. Prepararea hranei se face în proporţie de 94% cu butelii de aragaz, diferenţa de 6% folosind sobe cu combustibil solid.

Spitalul este alimentat cu energie termică de la o centrală termică proprie echipată cu două cazane alimentate cu combustibil lichid uşor. De asemenea S.C „DERBY" S.A - româno - italiană are centrală termică proprie necesară şi pentru fiert mlaja (nuelele) pentru confecţionarea mobilierului de împletituri.

În vara anului 2004 au demarat lucrările de ALIMENTARE CU GAZE NATURALE a locuinţelor, activitate ce se va întinde pe mai mulţi ani.

 

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Localitatea este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic prin intermediul staţiilor de transformare de 110/20Kv Iveşti şi Lieşti şi a reţelelor de medie şi joasă tensiune. Staţia electrică Iveşti se află în NV localităţii. Localitatea este străbătută de la N la S de LEA 20KV distribuţie care furnizează energie electrică prin intermediul reţelei electrice de transport de joasă tensiune, care se desfăşoară în traseu aerian (LEA) de -a lungul căilor de circulaţie. Iveşti - târg, după un iluminat stradal cu lămpi cu petrol (încă din ultimul sfert de veac XIX, din 1919 şi îndeosebi 1927 trece la iluminatul public electric).

Înapoi