Localitatea IVEŞTI este situată în partea central – vestică a judeţului Galaţi, fiind străbătută pe direcţia N-S de râul Bârlad, cursul său inferior (albia veche). Latura vestică a aşezării este mărginită de râul Siret, care la sud de Iveşti, respectiv în comuna Lieşti, primeşte şi apele „vechiului” Bârlad.
Din punct de vedere geografico – matematic, deci al coordonatelor geografice, Iveştiul tecucean (nu a mai exista şi un Iveşti bârlădean) este situat la întretăierea meridianului de 27º 30I longitudine estică cu paralela de 45º 40I longitudine nordică. Localitatea noastră este situată la contactul părţii nord – estice a Câmpiei Române cu Podişul Moldovenesc, respectiv în sectorul de câmpie cunoscut în literatura de geografie sub numele de „ Câmpia Tecuciului” (Gh. Năstase, Alex. Obreja, 1966).
Din punct de vedere CLIMATIC, localitatea este sub influenţa maselor de aer continental din nordul şi estul Europei.
Din punct de vedere FLORISTIC şi FAUNISTIC ( plante şi animale sălbatice) se remarcă aproape excesiv influenţa elementelor est – europene, deci stepice.
În cadrul judeţului Galaţi, localitatea este situată la 18km sud – sud – est de municipiul Tecuci şi 53km nord – nord -vest de municipiul Galaţi, reşedinţa judeţului. Apropierea de aceste două localităţi importante de care este legată printr-o şosea modernizată – D.N 25 – şi o cale ferată dublă în curs de electrificare, are repercursiuni însemnate asupra deplasării forţei de muncă, in deosebi masculine, spre industriile şi serviciile celor două oraşe.
Teritoriul localităţii se întinde, aşa după cum se observă si după harta geomorfologică anexată prezentului material in deosebi pe direcţia V – SV – E – NE, pe o lăţime de 14,5 km şi o lungime de 8km pe direcţia N – S.
Spre VEST, se învecinează cu comunele SURAIA şi VULTURUL din judeţul Vrancea, având ca limită distinctă cursul râului Siret, iar spre EST, cu comuna GRIVIŢA, limita trecând peste podul celei de-a doua terase geomorfologice a râului Bârlad, pe partea sa stângă.
Limita NORDICĂ traversează interfluviul (lunca comunei) Siret- Bârlad, urcă apoi pe terasa geomorfologică „Iveşti” de 10-16m altitudine relativă acoperită cu dune de nisip de vârstă halogenă iar spre extremitatea estică, pe cea de-a doua terasă a râului Bârlad, pomenită mai sus. Aceasta reprezintă limita nordică a localităţii care o desparte de comunele UMBRĂREŞTI şi CUDALBI.
Limita SUDICĂ traversează aceleaşi unităţi morfologice de relief, separând Iveştiul de comuna Lieşti.
Aşezarea geografică a Iveştiului în raport cu principalele unităţi de relief din partea de est a ţării – CÂMPIA ROMÂNĂ, PODIŞUL MOLDOVENESC şi CÂMPIA SIRETULUI INFERIOR (lunca comună Siret – Bârlad) are urmări importante asupra CLIMEI , care aici are un accentuat caracter de continentalism (temperatura maximă absolută = 40,5 ºC în data de 25 iulie 1987, orele 14ºº, temperatura minimă absolută = -33,5 ºC în data de 3 ianuarie 1985, înainte de răsăritul soarelui, cu amplitudini termice anuale (diferenţe de vară – iarnă) mai ales foarte mari (73,5ºC), cu secete prelungite cu precipitaţii foarte reduse (395/m2 /an – media multianuală a ultimilor 22 de ani, cantitatea maximă anuală 654l/m2 în anul 1997, în acest ce cantitatea minimă anuală a fost de doar 146,5l/m2 în anul 1986. Să nu uităm că media multianuală a precipitaţiilor (ploi, zăpezi) la nivelul ţării este de 640l/m2 sub raport HIDROGRAFIC (al apelor), teritoriul localităţii în întregime, aparţine Bazinul Siretului, fiind în totalitate exorcic (adică apa curge în afara teritoriului localităţii).
În VEGETAŢIE se remarcă îndeosebi est şi centrale europene, caracterizate prin asociaţii vegetale stepice, cu predominanţa ierburilor graminee şi cu zăvoaie tipice (păduri de arbori de esenţă moale: plop, salcie, răchită) în Lunca Siretului, cunoscută sub numele toponimul (nume de loc) de „CUHALM”. În Lunca comună Siret – Bârlad, sectorul Câmpiei Siretului Inferior, mai întâlnim şi altele două mici pădurici de foioase, unde pe lângă speciile lemnoase amintite mai sus, mai întâlnim şi tei, ulm, carpen, arbuşti precum; păducelul, socul, lemnul câinesc, cătina, porumbelul, măceşi, tufişuri de rug, iar dintre ierburi ; colilia, firuţa, păiuşul, peliniţa, pirul.
Cel de-al doilea sector morfologic ( ca treaptă de relief) după cel al Luncii comunei Siret – Bârlad, îl reprezintă cea de a doua terasă de pe stânga râului Bârlad (terasa IVEŞTI mai joasă şi terasa GHIDIGENI, mai înaltă – 71,9m – punctul cel mai înalt al localităţii, în E – NE – areale (suprafeţe) care fac parte din Câmpia Tecuciului – sectorul ei sudic.
Pe mijlocul terasei geomorfologice „IVEŞTI” , pe direcţia N – NV S – SE, întâlnim dunele şi interdunele ce aparţin Sistemului dunar Tecuci – Iveşti -Hanu Conachi, dune fixate în mare parte cu plantaţii de salcâmi (Robinia pseuacacia) şi plantaţii de viţă-de-vie.
FAUNA este specifică zonelor floristice mai sus menţionate, individualizându – se elemente precum spârcaciul (dropia mică), prepeliţa, potârnichea, guguştiucul, mistreţul, căprioara, bizonul, şopârla şi şarpele de nisip.
SOLURILE ZONALE fac parte din clasa (domeniul) MOLISOLURILOR (Lunca comună Siret – Bârlad) apar şi aluviuni şi soluri aluviale, iar în sectorul dunelor – psamosolurile (soluri nisipoase).
SUPRAFAŢA LOCALITĂŢII este de 8955,22 ha, deci aproape 90km2 , reprezentând 5% din suprafaţa judeţului Galaţi, Iveştii făcând parte din categoria localităţilor rurale de mărime mijlocie a judeţului.
